Din Izvoadele de Aur ale Românilor – Neștiutele Glasuri
Unu sfatu pentru oratorii amvonului
Fragment – I
(scrieri rare)
“Parinte! candu spuni catra turma cuventulu divinu,
Grigesce: nu-lu dîce nici iute nici linu,
Nici era se strigi pana la regusîre;
Sî nu te canta, tremurandu sî plangandu;
Silabe, cuvinte sî limba nici candu
Se nu le chitesci pana la schimosire.
*
Sî glasulu la tempu lu stramuta in tonu,
Nu fia asemene nici monotonu;
In metru sî pause cuvintele lega;
Accentulu invetia-te a-lu modula –
Sî simpla se fia propunerea ta,
Ca toti credintiosii petrunsi se ‘ntielega:
*
In numele Domnului stai sî vorbesci,
Fii dar cordialu sî demnu de ce esci;
Pe facia se ti fia espresu sentiementulu
Direptu, naturalu, cuvintiosu sî placutu,
Departe de totu ce-i superbu, prefacutu;
Sî nu agita pe totu momentulu.”
*
[Elia Traila]
(1868)
“Unu sfatu pentru oratorii amvonului”
Din Izvoadele de Aur ale…
View original post 4 more words
Oglinda Literară 