The Mirror – “Log Sheets” [IX]

The Mirror – “Log Sheets” [IX]

Chapter IX – Hypocrites

“Poor judges, you judge the tyrants of this world, but you did not look in a mirror, to see your tyranny. Poor doctors, you want to heal those sick of the tyranny that takes place in this world, but you have not looked in a mirror, to see the face of iniquity. And you want to heal me of your judgments, honorable judges, – you want to heal my eye stained with iniquity, – my eye darkened by passions and lusts, – my eye deformed by wickedness, don’t you ?! What remedy do you have for such a monster, oh, my judges ?! I must be a monstrosity in your perfect world, right ?! My monstrosity must be a special one – isn’t it, venerable doctors, that you want to heal me ?!

But, come on! Do not hesitate! Judges, condemn me! Doctors, heal me! Heal this monster that would get all the monsters, criminals, rapists and robbers you have created out of prison over time – heal this monster that would get all the sick you have ever experienced out of hospitals , over time, – freeing both, and others, for your own healing, – for how, otherwise, can someone else heal you, of judgments and causes, how else, to Does anyone else cure you of iniquity ?! When the whole world has become a prison, in which everyone can do what he wants, in the name of an imagined freedom, of passions and lusts, why should not everyone be freed, equally, from this iniquity, from this tyranny? ?! When the whole world has turned into a hospital for the insane, in which everyone can run wherever they want, screaming with all their might, shouting their helplessness, in the name of an imaginary ideal, for the worldly paradise of the insane, why shouldn’t everyone be free? , out of this tyranny ?! And I – the monster sitting in front of you, I will be healed, indeed, of my madness. I will be healed of the tyranny of the world you have created, I will be healed of the harm you have brought to this world, I will be healed, for you, my honorable judges, – for you, venerable doctors, released! But until then, heal, oh, poor doctors, this monster that shows you like a mirror, its disease! Until then, condemned, O poor judges, this monstrosity, which defies everything you have known, in its madness!

Oh, poor people! My eye does not know, which before you will mourn, – those who condemn, judging, – or those who heal, inventing the diseases of the multitude! .. He does not know my sick eye, to whom to shed the first tear, – to you, hypocritical judges, – or to you, dark doctors! But, from hypocrites, I call you honorable, – from the dark, I call you venerable, recognizing your filthy eye, the causes of your hearts! How easy it is for you to judge those who have distorted the system of iniquity, aren’t they, honorable, hypocritical judges ?! How easy it is for you to make the poor people sick, for their subsequent healing, aren’t they, hypocrites, venerable healers ?! The world was filled with judges, condemning holiness, legislating their tyrannical temporality! The world was filled with healers, exchanging the sacred for the profane, proclaiming their bitter deception!

O hypocrites, honorable judges, do you want to heal this world of iniquity by legislating sin ?! O hypocrites, venerable healers, do you want to heal this world of madness by building up sin ?! How easy it is for you to make the law, proclaiming your edicts, poor judges! .. How easy it is for you to find remedies, inventing your treatises on the disease, O poor doctors! research all this! Invent a new disease, which you call incurable! And you, judges, condemn me! I will bless you, in my turn, as much as in my monstrosity, say to yourself: bless, it is you, tyrants, the world glorifies you, in the form of iniquity! Blessed are you, tyrants, God in His mercy towards you, and you, the sunrise gives you, only-only you would be enlightened! Blessed are you, tyrants, the rays of the sun bathe your faces, revealing your hearts like a mirror! Don’t be afraid to look at your face, and maybe at its fear, heal yourself! .. “

2020 ©Th3Mirr0r

Romanian translation

Oglinda – “File de Jurnal” [IX]

Capitolul IX: Fățarnici

„Bieți judecători, voi judecați tiranii lumii aceste, însă nu v-ați privit într-o oglindă, a vă vedea tirania. Doctori sărmani, voi vreți să vindecați pe cei îmbolnăviți de tirania care se desfășoară în lumea aceasta, însă nu v-ați privit într-o oglindă, a vedea chipul fărădelegii. Și mă vreți vindecat de judecățile voastre, onorabili judecători, – îmi vreți vindecat ochiul meu cel întinat de fărădelege, – ochiul meu cel întunecat de patimi și pofte, – ochiul meu cel deformat de răutate, nu-i așa?! Ce remediu aveți pentru un asemenea monstru, o, judecătorii mei?! Trebuie că sunt o monstruozitate în lumea voastră perfectă, nu-i așa?! Trebuie că monstruozitatea mea, este una aparte, – nu-i așa, venerabili doctori, care mă vreți vindecat?!

Dar, hai! Nu ezitați! Judecători, osândiți-mă! Doctori, vindecați-mă! Vindecați monstrul acesta care v-ar scoate din închisori toți monștrii, criminalii, violatorii și tâlharii pe care vi i-ați creat, de-a lungul vremii, – vindecați monstrul acesta care v-ar scoate din spitale toți bolnavii pe care ați tot experimentat, de-a lungul vremii, – eliberându-i și pe unii, și pe alții, pentru propria voastră vindecare, – căci cum, altfel, să vă mai vindece, careva, pe voi, de judecăți și de pricine, cum altfel, să vă mai vindece, careva, pe voi, de fărădelege?! Când lumea întreagă s-a transformat într-o închisoare, în care fiecare să facă ce vrea, în numele unei libertăți închipuite, a patimilor și a poftelor, de ce nu s-ar elibera toți, deopotrivă, de la această fărădelege, dintr-această tiranie?! Când lumea întreagă s-a transformat într-un spital de nebuni, în care fiecare să alerge unde vrea, urlând din răsputeri, strigându-și neputința, în numele unui ideal închipuit, pentru paradisul lumesc al nebunilor, de ce nu s-ar elibera cu toții, dintr-această tiranie?! Iar eu – monstrul care șade nainte-vă, mă voi fi vindecat, într-adevăr, de nebunia-mi. Mă voi fi vindecat de tirania lumii pe care ați creat-o, mă voi fi vindecat de vătămarea pe care ați adus-o lumii aceste, mă voi fi vindecat, pentru voi, judecătorii mei onorabili, – pentru voi, venerabili doctori, eliberat! Însă până atunci, vindecați, o, doctori sărmani, monstrul acesta care vă arată ca dintr-o oglindă, îmbolnăvirea sa! Până atunci, osândiți, o, sărmani judecători, monstruozitatea aceasta, care sfidează tot ceea ce ați cunoscut, în nebunia-i!

O, sărmanilor! Nu știe ochiul meu pe care mai dinainte, să vă plângă, – pe cei care osândiți, judecând, – sau pe cei care vindecați, inventând bolile mulțimii!.. Nu știe ochiul meu cel îmbolnăvit, spre cine să verse lacrima dintâia, – spre voi, judecătorilor fățarnici, – sau către voi, doctorilor întunecați! Însă, din fățarnici, vă numesc onorabili, – din întunecați, vă numesc venerabili, recunoscându-vă ochiul meu cel întinat, pricinile inimilor voastre! Ce lesne, vă este a judeca, pe cei care i-a schimonosit Sistemul fărădelegii, nu-i așa, onorabili, fățarnici judecători?! Ce lesne, vă este a-i îmbolnăvi, spre vindecarea lor ulterioară, pe bieții oameni, nu-i așa, fățarnici, venerabili vindecători?! Lumea s-a umplut de judecători, osândind sfințenia, legiuindu-și tiranica lor vremelnicie! Lumea, s-a umplut de vindecători, preschimbând sacrul cu profanul, proclamându-și amarnica lor înșelare!

O, fățarnici, onorabili judecători, voi vreți să vindecați lumea aceasta, de fărădelege, legiferând păcatul?! O, fățarnici, venerabili vindecători, voi vreți să vindecați lumea aceasta, de nebunie, edificând păcatul?! Ce lesne, vă este a legiui, proclamându-vă edictele, sărmani judecători!.. Ce lesne, vă este a găsi remedii, inventându-vă tratatele îmbolnăvirii, o, doctori sărmani!.. Vindecați, dară, ochiul meu ticălos, care cutează a cerceta toate acestea! Inventați-i o nouă boală, pe care s-o numiți nevindecabilă! Iar voi, judecători, osândiți-mă! Vă voi binecuvânta, la rându-mi, pe tot atât de mult pe cât în monstruozitatea mea, spune-voi: binecuvântați, sunteți voi, tiranilor, lumea vă slăvește, în chipurile fărădelegii! Binecuvântați, sunteți voi, tiranilor, Dumnezeu în Mila Sa față de voi, și vouă, vă dă răsăritul soarelui, doar-doar v-ați lumina! Binecuvântați, sunteți voi, tiranilor, razele soarelui vă scaldă chipurile, dezvăluindu-vă inimile ca dintr-o oglindă! Nu vă sfiiți a privi către chipul vostru, și poate la înfricoșarea-i, a vă vindeca!..”